Mai stai. Cum adică nu mai poţi? De ce? Nu. Stai puţin. Mai stai puţin. Mi-e atât de frig. Iarna asta e cumplită şi mi-e frică. O să îngheţ cu totul şi apoi o să mă sparg în mii de cioburi. Mai stai şi ai grijă de mine. Joacă-te din nou [...]
- Mâine plec acasă.
- Te întorci, nu?
- Nu.
- …
- Glumeam!
- Ah!
- Sună de parcă ţi-ar fi dor de mine.
- Ce?
- Cuvintele tale.
- Ce-i cu ele?
- Lasă.
- De fapt, da. Îmi va fi dor de tine.
- Şi atunci de ce nu vii cu mine?
- Nu merge.
- Ce?
- Noi.
- Ba da.
- Nu. Ştii bine.
- Eh, încercăm.
- Sau [...]
Iubesc luna. O iubesc în toate formele ei. Semilună, lună plină… oricum. Uneori mă cred o fiinţă celestă ce trăieşte printre lucruri şi persoane lunatice. Apoi revin la sol şi îmi amintesc că sunt doar un copil inocent care aspiră spre cer. Cândva o să ajung acolo şi o să ating stelele şi luna… şi [...]
S-a dus visul. S-au terminat poveştile.
Făt Frumos a plecat de mult,
Făt Frumos nu se mai luptă cu zmei, nu mai salvează prinţese.
Făt Frumos s-a transformat în balaur.
Sau căpcăun. Un înger rău i-a luat locul.
Făt Frumos n-a iubit niciodată.
Nu mai ştie să viseaze deşi el dăruia vise.
Făt Frumos nu ştie ce-i aia iubire.
El nu mai vrea [...]
Dimineaţă. Frig. Soare. Îmbrăţişare. Sărut. Cafea, Zâmbet. Sărut. Muzică. Dans. Căldură. Zâmbet. Sărut. Râset. Somn. Încruntare. Extrem de frig. Braţe goale. Întristare. Lacrimă. Poză. Lacrimi. Seară. Somn. Veşnic.