Sibiu. Septembrie 2008. Vama pe scena, Andra la 10 m distanţă, undeva în public alături de cei mai buni prieteni. Vama, Vama Veche. Nu conteaza numele. Formatia a insemnat mult pentru mine. Si inca o mai face. E una din putinele trupe care a reusit sa-mi intre sub piele, trupa a carei muzica o respir de atatia ani. Muzică pe care au ajuns şi ele să o repire. Care ele? Eh…
O toamnă frumoasă. Toamna în care împlineam 3 ani de PRIETENIE. 3 ani de zâmbete, de lacrimi, de îmbrăţişări, 3 ani alături. Noi? Tot 3. 3 fete cu personalităţi diferite. 3 fete cu vise, speranţe, bucurii, calităţi, defecte. 3 copile nebune care au fost alături una de alta la zâmbete, dar şi la lacrimi. Pentru asta… vă mulţumesc vouă, amândurora şi promit că la următorul “Tata taie porcu” + “Am doar 18 ani” live, o să fim din nou toate trei.
p.s. Am spus? Mulţumesc Vama (V.) !!
p.s.2 Fabi, this also goes to you. Thanks for this wonderful year! FRIENDSHIP. It goes further than we can imagine! THANK YOU!