Suflet Pierdut

Stă în pat, cuibărită într-un colţ. E noapte, întuneric. Nu se aude decât din când în când zgomotul unei maşini ce trece în faţa blocului sau mieunatul pisicilor… Dar e bine, aşa îşi aude mai bine gândurile. Are geamul deschis pentru că îi e cald. Sau, are senzaţia că se sufocă-. E mai liniştită acum, dar nu a dormit deloc… din cauza gândurilor care o frământă. Se simte ciudat. Nu ştie ce ar putea face acum. Să se întoarcă înapoi? Să încerce să oprescă timpul în loc pentru o lungă staţionare? Să meargă mai departe?

Se ridică greoi din pat şi se îndreaptă spre geam. Se aşează acolo, cu coatele pe pervazul interior si cu capul între mâini. Zâmbeşte. După mult timp schiţează şi ea un gest. Îşi lipeşte uşor nasul de geam şi începe să râdă copilăreşte. Începe să sufle uşor peste geam aburindu-l, ca mai apoi să deseneze inimi care în câteva clipe dispar. Îi era dor de copilărie, şi de lucrurile pe care atunci le făcea. Acum e deja om mare, nu mai are voie să fie la fel…

“Ce gândire de oameni nesănătoşi!”

Se simte chiar mult mai bine. Încetul cu încetul începe să se împrietenească până şi cu alter-ego-ul ei. Din câte am înţeles, şi-au programat chiar şi o întâlnire la cafea, în zilele care urmează. Poate să zâmbească din nou, după mult timp. Remuşcările şi gândurile negre au început să o părăsească, ceea ce este un lucru extraordinar de îmbucurător.

E ora 03:45. Se ridică deodată de la geam, ca şi când şi-ar aminti ceva, se îndreaptă cu o mică ezitare spre uşa de la ieşirea din micul ei apartament şi o deschide, încet. În faţa ei apare el. Ea tace, nu spune nimic, e împietrită. E o linişte de mormânt. Îl priveşte în ochi, şi lasă doar o lacrimă să cadă pe obraz. După câteva clipe reuşeşte să scoată câteva sunete.

“- Ttt.. Tu?”

Va urma…

Uneori, cand suntem foarte trişti, visele noastre cad la pământ ca nişte bucăţele mici din stele, care încetul cu încetul se sting, inima noastră plânge în linişte, încetează să mai facă zgomot. Ochii inimii văd mai departe decât ne permite vederea, şi când lacrimile cad, îngheaţă tot corpul, şi inima, de la atâta iubit se transformă în gheaţă ca să nu mai sufere, ca să nu mai plângă…. Dar ce mult se inşală! În sfârşit va exista cineva care să aprindă flacăra sufletului tău, care să topească gheaţa pe care durerea a format-o în interiorul tău. Şi dacă te uiţi către cer, îţi vei da seama că îţi rămân milioane de stele, şi fiecare e un vis de împlinit. Şi chiar dacă unele dintre ele se sting, vor fi multe care abia încep să strălucească şi îţi mai vei da seama că sunt stele care strălucesc, dar lumina lor nu e decât un ecou, un miraj a ceea ce a fost odată adevărata sa lumină, dar care acum nu mai există. Tu decizi în ce să crezi, doar să nu-ţi abandonezi visele. Sunt singurele care te vor salva din uitare.

D.M.

Mai e puţin până când mai adaug un an de viaţă la colecţie. (n.r. o lună – 20 Iulie) Dacă mă bucur? Da. Adică nu mă bucur ca “îmbătrânesc”. Mă bucur de ziua aia. Mă bucur de faptul că toată lumea e smiled-face, vine şi îţi urează toate alea, şi chiar cu o uşoară urmă de ipocrizie se bucură pentru tine. Toţi încearcă sî se poarte frumos cu tine… De ce nu ar putea fi mai des o “ziua mea de naştere” ? Pentru că nu te poţi naşte de două ori, right!

Am fost întrebată de diverse persoane, rude, prieteni, amici, părinţi, etc: “Auzi dar tu ce-ţi doreşti ?* (…de ziua ta) Şi răspunsul meu? Păi stai, că e o întreagă filozofie. Vreau multe, ca toată lumea..

- Îmi doresc în primul şi în primul rând multă sănătate. De asta avem nevoie cu toţii, că dacă nu e, degeaba ai tu vile cu piscine şi palate de aur.

Apoi, într-o ordine aleatorie, urmează celelalte:
- Îmi doresc o pereche de role, am avut unele, acu’ ceva ani. Mi-au rămas mici, le-am aruncat şi altele nu mi-am mai luat.
- Îmi vreau bicicleta reparată. (da, să mă plimb cu ea, doh..) - Se aude acolo în spate, Alecs? -
- Vreau să mănânc muult pepene roşu. Da. Şi poate îmi iau şi provizii pentru iarnă, ca să nu mai sufăr în mijlocul lui ianuarie că “îmi miroase a pepene” şi că nu am de unde să fac rost.
- Vreaun un domeniu. Dar asta e ca şi rezolvată. Mama a auzit că îmi doresc unul, şi s-a oferit să mi-l ia. Încă nu e batut în cuie, pentru ică încă se gândeşte, nu a înţeles prea bine cum vine treaba cu hostingul, domeniile, dacă se plăteşte pe lună, pe an…. Se documentează.
- Vreau să ajung vara asta la mare. Cu ocazia asta mă văd şi cu Devilutz‘!
- Îmi doresc să îmi revăd vechii prieteni. Şi poate şi pe Zâmbi’… chiar poate să-i cunosc live şi pe Kittutza, OLiX & Co.
- Aaa, vreau să văd că există bun simţ, respect, sinceritate… Asta mai ales din partea unui băiat pentru o fată.
- Îmi doresc ca toată lumea să fie fericită. Măcar de ziua mea.
- (LE) – Aaaah, şi îmi mai doresc un Tatty Teddy adevărat. Deşi nu cred că o să îşi sacrifice cineva banii pe unu’ d-ăla. E cam scump…
- Şi… îmi mai doresc multe altele, dar mă opresc aici.. deocamdată.

Tu ce-ţi doreşti? (…de ziua ta..)

p.s. Şi blogul împlineşte o dată cu mine 1 an, 4 luni şi 27 de zile. )
p.s.2 postul ăsta era programat să apară cu câteva zile înaintea zilei mele de naştere, dar din cauza insistenţei unei prietene… apare acum.

- Ce vrei de ziua ta?

- Ştii, am văzut perechea aia mişto de cercei. Ăia din argint… etc.

Fraţilor, vă rog eu frumos, NU mă mai întrebaţi ce vreau de ziua mea. Îmi plac surprizele, îmi place să fiu curioasă când deschid un cadou. Dacă îţi zic că vreau x pereche de cercei o să mi-i aduci, şi atunci nu o să mai fie deloc surpriză. lasă-mă pe mine să îţi zic asta dar într-un alt context sau ştiu eu.. fi atent la ce zic, poate o să îţi dai seama din “aah, uite chestia asta. Data viitoare când vin o cumpăr, acum nu mai am bani”..

Ce vreau? Vreţi listă? O fac mai încolo.. ) E un promise (a pinky one =)) ).

Nu vreau să mă întind pe acest subiect, poate o să comentăm mai multe, mai încolo.. Aşa scurt: E foarte uşor să treci de la minciunile albe la cele gri şi să sfârşeşti în iţele unei întregi intrigi. Oare minţim din cauza laşităţii care nu ne lasă să ne asumăm gesturile?